La pas cu ALPA și Drinkable Rivers în cadrul DANUBE4All
Săptămâna trecută, ALPA s-a alăturat Drinkable Rivers pentru 4 zile într-o plimbare prin Delta Dunării. Drinkable Rivers parcurge timp de 3 săptămâni fluviul Dunărea în 3 regiuni diferite ale României. Plimbarea face parte din proiectul DANUBE4all, un proiect european care implică 48 de organizații partenere din 14 țări diferite, cu scopul de a restabili ecosistemele de apă dulce din bazinul Dunării prin dezvoltarea unui plan de acțiune pentru restaurare cuprinzător, fundamentat științific și orientat practic. Proiectul urmărește să abordeze problema lipsei de cunoștințe, de sensibilizare și de participare a populației locale și a actorilor economici la punerea în aplicare a restaurării ecosistemelor de apă dulce. Drinkable Rivers lucrează pentru o lume cu râuri potabile prin plimbări inspiraționale, evenimente, cercetare, educație și mobilizare prin diverse programe de acțiune.
Sănătatea pământului și a apei sunt strâns legate între ele, iar modul în care folosim pământul influențează în mod direct calitatea sistemelor de apă. Prin urmare, suntem foarte bucuroși să găsim un parteneriat în cadrul Drinkable Rivers și să analizăm împreună dinamica întregului ecosistem. Delta Dunării este cunoscută pentru bogăția sa în biodiversitate și este adesea numită „Amazonul Europei”.
Multe specii de păsări depind de această zonă pentru cuibărit și ca rută de migrație. De asemenea, multe specii de pești și plante sunt speciale pentru zonă și au nevoie de tot sprijinul posibil. Delta Dunării este o zonă vastă (516 500 de hectare, dintre care 150 000 de hectare sunt desemnate ca terenuri agricole) cu un sol foarte fertil. Acesta este motivul pentru care investițiile agricole la scară largă sunt realizate în special aici.
Deși utilizarea pesticidelor în zona Deltei este ilegală și toți fermierii pe scară largă primesc subvenții pentru a nu le folosi, cei mai mulți dintre ei le folosesc oricum (până la 300 de tone pe an!) și o mare parte ajunge în ecologia fragilă a sistemelor locale de apă. WWF ne-a oferit un tur în zona umedă Carasuhat, un proiect de conservare a naturii de 3 000 de hectare, în cadrul căruia mlaștinile au fost transformate în monoculturi, iar acum, prin munca WWF și a activiștilor locali, au redevenit zone umede înfloritoare.
Acest proiect arată cât de repede poate înflori din nou lumea naturală dacă îi dăm o șansă. Pentru ALPA a fost o experiență îmbucurătoare să meargă împreună cu Drinkable Rivers prin zona Deltei, prin monoculturile vaste, să vadă interconectarea dintre pământ și apă și cât de intense sunt monoculturile masive în acest spațiu natural unic și fragil. Credem că în zone precum Delta Dunării, care este de o importanță majoră pentru supraviețuirea atâtor specii, conservarea naturii ar trebui să aibă prioritate, iar acolo unde se practică agricultura, aceasta ar trebui să fie realizată exclusiv cu practici agricole agroecologice. Utilizarea terenurilor pentru agricultură ar trebui să rămână întotdeauna în echilibru cu capacitatea de suport a ecosistemelor.
Peisajul agricol al Deltei Dunării Delta Dunării se întinde pe 5 165 de kilometri pătrați (516 500 de hectare), dintre care 150 000 de hectare sunt desemnate ca terenuri agricole. Micii fermieri domină regiunea, aproximativ 70% din exploatațiile agricole fiind ferme familiale mici. Acestea operează de obicei pe mai puțin de 2 hectare fiecare, iar în regiunea Deltei există aproximativ 3 000 de ferme mici.
Cu toate acestea, tendința de depopulare este deosebit de pronunțată în satele rurale din Delta Dunării. În unele comunități, mai mult de 50% din populație a plecat în ultimii 20 de ani, ceea ce a dus la îmbătrânirea populației și la o scădere accentuată a disponibilității forței de muncă pentru activitățile agricole și de pescuit la scară mică. Întreprinderile agricole mari controlează aproximativ 50 000 de hectare, răspândite în aproximativ 100 de entități agricole mari.
Aceste întreprinderi gestionează de obicei între 200 și 2 000 de hectare pe fermă. În ultimii 20 de ani, concentrarea terenurilor s-a schimbat dramatic, marile ferme și întreprinderile agricole controlând în prezent aproximativ 60 % din terenurile agricole. Aceasta echivalează cu aproximativ 90 000 de hectare deținute sau închiriate de întreprinderi mari, în timp ce proprietățile funciare ale micilor fermieri au scăzut.
Arendarea s-a generalizat. Aproximativ 70-80% din terenurile agricole controlate de marile exploatații sunt închiriate de la micii proprietari, din cauza presiunilor financiare care îi forțează pe micii fermieri să își închirieze terenurile. Din cele 150 000 de hectare de teren agricol, aproximativ 60 000 de hectare sunt utilizate pentru culturi cerealiere, în principal porumb, grâu și orz. Alte 20 000 de hectare sunt plantate cu floarea-soarelui, în timp ce 2 000 de hectare sunt dedicate producției de legume.
Aproximativ 50% din Delta Dunării este protejată în cadrul programului Natura 2000 al UE, care restricționează operațiunile agricole pe scară largă în aceste zone. Această protecție acoperă aproximativ 260 000 de hectare din Deltă. În ultimele decenii, practicile agricole tradiționale cu inputuri reduse au cunoscut un declin. Numărul micilor fermieri activi a scăzut cu 30-40%, în special în zonele îndepărtate, din cauza dificultăților economice și a lipsei investițiilor în metodele tradiționale. Degradarea solurilor a afectat 15-20% din terenurile agricole, în special în zonele în care se practică monocultura intensivă.
Conținutul de materie organică din sol a scăzut cu până la 30% în zonele intens cultivate. Fermele de mari dimensiuni contribuie în mod disproporționat la scurgerea pesticidelor. Se estimează că 200-300 de tone de pesticide sunt aplicate anual în fermele mari din regiunea Deltei, cu scurgere semnificativă în sistemele de apă din apropiere. Scurgerile agricole contribuie la niveluri ridicate de nutrienți în cursurile de apă ale Deltei. În unele zone, concentrația de nitrați și fosfați depășește cu 20-40% standardele UE de calitate a apei, ducând la eutrofizare și la proliferarea algelor în ecosistemele acvatice. Agricultura industrială și conversia habitatelor au dus la o pierdere semnificativă a biodiversității. Peste 30% din speciile de păsări din Deltă au înregistrat scăderi ale populației, în special cele care se bazează pe zonele umede care au fost transformate în terenuri agricole. Stocurile de pește au scăzut cu 15-20% din cauza distrugerii habitatelor și a poluării apei. Piscicultura, în special în zonele utilizate anterior pentru agricultura tradițională, acoperă aproximativ 5 000 de hectare din Deltă.
Extinderea acvaculturii concurează atât pentru terenuri, cât și pentru resursele de apă, ducând la conflicte cu culturile agricole, în special în anii cu deficit de apă. Fermele mari primesc cea mai mare parte a plăților în cadrul politicii agricole comune (PAC) a UE. În 2021, de exemplu, 90 % din fondurile PAC alocate regiunii au mers către fermele mai mari de 100 de hectare, în timp ce micii fermieri, care exploatează mai puțin de 10 hectare, au primit doar 10 % din subvențiile totale. Populația Deltei Dunării a fost în declin, unele sate pierzând până la 50% din populație în ultimii 20 de ani. Populația rămasă este estimată la aproximativ 12 000 de persoane, o parte semnificativă dintre acestea fiind în vârstă, ceea ce are un impact asupra numărului de mici agricultori activi.
Agricultura ecologică rămâne un sector de nișă, dar este în creștere, cu aproximativ 1 000 de hectare certificate ca fiind ecologice. Aceste terenuri sunt utilizate în principal pentru legumicultură și creșterea animalelor la scară mică, cu scopul de a satisface cerințele ecoturismului și ale piețelor locale. Din punct de vedere istoric, recuperarea terenurilor a transformat peste 100 000 de hectare de zone umede în zone agricole. Cu toate acestea, proiecte recente de restaurare, care acoperă aproximativ 10 000 de hectare, au încercat să inverseze o parte din aceste daune, readucând terenurile la starea lor naturală de zone umede pentru a sprijini biodiversitatea. Schimbările climatice cauzează fenomene meteorologice mai neregulate, cu o scădere estimată la 10-15 % a productivității agricole (observată în agricultura pe scară largă) în ultimul deceniu, din cauza secetelor mai frecvente și a temperaturilor mai ridicate.
Creșterea nivelului mării și modificarea pânzei freatice amenință, de asemenea, terenurile agricole din apropierea coastei Deltei. Rapoartele indică faptul că marile corporații, inclusiv investitori străini, au achiziționat până la 40 000 de hectare de teren în regiunea Deltei Dunării. Aceste achiziții se concentrează adesea asupra celor mai fertile terenuri, ceea ce duce la creșterea prețurilor terenurilor și la strămutarea micilor fermieri. Eforturile de a echilibra agricultura cu conservarea au condus la inițiative guvernamentale și ale ONG-urilor care se concentrează pe agricultura durabilă. În 2022, peste 50 de milioane EUR au fost alocate proiectelor de agricultură regenerativă din Deltă, deși aplicarea standardelor de mediu rămâne inconsecventă.
Bibliografia principalelor surse pentru faptele de mai sus: 1.
1. Comisia Europeană – Date privind politica agricolă comună (PAC), Sursă: Uniunea Europeană, rapoarte privind alocarea subvențiilor PAC, 2021, URL: https://ec.europa.eu/info/food-farming-fisheries/key-policies/common-agricultural-policy
2.WWF România – Impactul agriculturii în Delta Dunării asupra mediului, Sursa:WWF România – Environmental Impact of Agriculture in the Danube Delta : WWF România, „Agricultura și biodiversitatea în Delta Dunării”, 2018, URL: https://www.wwf.ro/
3.Institutul Național de Statistică (România), Sursa: Institutul Național de Statistică (România), „Exploatații agricole și utilizarea terenurilor în Delta Dunării”, 2020, URL: https://insse.ro/cms/en
4. Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea (ICPDR), Sursa: ICPDR, „Nutrient Pollution and Water Quality in the Danube River Basin,” 2021, URL: https://www.icpdr.org/main/
5. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale din România, Sursa: Ministerul Agriculturii, „Agricultural Land Use and Farming Trends in the Danube Delta,” 2019, URL: http://www.madr.ro/
6. Autoritatea Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD), Sursă: ARBDD, „Management Plan for the Danube Delta Biosphere Reserve,” 2020. URL: https://www.ddbra.ro/ 7. EUROSTAT – Statistici agricole în România, Sursa: EUROSTAT, „Agriculture and Land Concentration in Romania,” 2021. URL: https://ec.europa.eu/eurostat
